Moartea doctorului Lăzărescu

Filmul din 2005 al lui Cristi Puiu – „Moartea domnului Lăzărescu” – semnala acum mai bine de 15 ani un sistem medical aflat în colaps. Bazat pe un caz real, scenariul scris de regizor împreună cu Răzvan Rădulescu arăta traseul unui pensionar (Lăzărescu Dante Remus, interpretat de Ioan Fiscuteanu) care are neşansa de unui atac de ulcer chiar în seara unui mare accident rutier. Asta duce la plimbarea sa între mai multe spitale, fără să primească îngrijiri medicale la timp. Este inspirat din cazul real al unui pacient din Dolj, Florin Nica, care în 2001 a fost refuzat de trei ori la internare și care a murit.

moartea-domnului-lazarescuScriind în 2017 despre film, în timp ce lucra la cartea sa „Timp și conștiință în cinema”, criticul clujean Lucian Maier nota câteva aspecte care se potrivesc situației actuale: …importanța acestui film e legată de evidențierea unei (noi) schimbări de paradigmă în cinema, una dintre cele mai puternice de la 𝐂𝐢𝐭𝐢𝐳𝐞𝐧 𝐊𝐚𝐧𝐞 încoace: ironia pe care o sublinia Orson Welles cu Kane cînd îl numea 𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑡̦𝑒𝑎𝑛 se sparge definitiv – în timp, conceptele s-au golit de conținut, au rămas doar însemne sterile: 𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑡̦𝑒𝑎𝑛 = 𝑑𝑜𝑚𝑛, o formalitate.

Toată lumea se uită la Lăzărescu și, cu toate că e numit 𝑑𝑜𝑚𝑛, nimic din acest apelativ nu e susținut în privirea celor care îl numesc.

Privirea s-a golit de umanitate, iar acesta e și rezultatul unui parcurs cinematografic după un program în care periferia (imaginii) a fost sistematic uitată în favoarea centrului. 𝗠𝗼𝗮𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗱𝗼𝗺𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗟𝗮̆𝘇𝗮̆𝗿𝗲𝘀𝗰𝘂 subliniază moartea unui sistem într-o dublă ipostază.

𝐷𝑜𝑚𝑛 rămîne un apelativ lipsit de substanță în contextul refuzului general (și, totuși, motivat: de urgențe mai mari, de exemplu) de a îngriji o persoană bolnavă (= domn = cetățean, ajuns fizic un marginal). Sistemul nu îl poate refuza pe Lăzărescu (fiindcă e un sistem public, 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 să aibă cetățenii/comunitatea în grijă), dar nici nu îl îngrijește cu adevărat, iar aici își arată limitele, neputința. În jocul transferului de autoritate din interiorul sistemului (= comunitatea-țară), sistemul medical este tot o comunitate mai mică, a medicilor, pe moarte ea însăși, încontinuu, fiindcă nu își poate îndeplini sarcina de a avea grijă.

Comunitatea (sistemul medical – public) amînă intervenția, oferă un refuz comunității (reprezentată acum de domnul Lăzărescu) și, în acest gest, își încalcă rolul.

În același timp, 𝑑𝑜𝑚𝑛 este un apelativ asumat în mod necorespunzător de cetățean (parte din sistemul comunității), fiindcă el însuși se raportează la sine îndoielnic: Lăzărescu bea, deși, medical, nu ar avea voie. Pe de altă parte, medicii sînt și cetățeni, dar îi vorbesc urît lui Lăzărescu și, alteori, vorbesc multe în afara sarcinilor profesionale, deși sînt la serviciu, astfel că, în fapt, în sistem, e o necontenită încălcare a componentelor de status și rol. Ceea ce arată că sistemul însuși e sub semnul întrebării, pe moarte. (Timp și conștiință în cinema, pp. 144-145)

Tot Lucian remarcă pe facebook: Impresia mea e că statul român are ca principal instrument de lucru în situația asta de criză amenda. E singurul element care crește săptămînal în statistici; nu cresc în aceeași măsură stocurile de măști, de costume de protecție, dezinfectanți, teste, echipamente de procesare a testelor, medicamente. Statul, în loc să le asigure medicilor obiectele necesare îngrijirii pacienților, le pune pe masă încă un plic cu bani (500 de euro spor de pericol).

Pacientul (cetățeanul), care ar trebui să fie scopul activității sistemului medical și al statului, pare un mijloc prin care cele două părţi își motivează scriptic activitatea generatoare de profit individual. Dincolo de cazul pensionarului Dante (aluzie la plimbarea prin infern), Moartea domnului Lăzărescu indică şi moartea doctorului -escu. Un adevărat exod de medici a urmat după acel film premiat la Cannes, recrutorii britanici, francezi şi germani recunoscând instant un sistem aproape de colaps.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.