Arhive pe etichete: Tudor Giurgiu

7 producători români în Spania, întâlnire cu Tudor Giurgiu

Castele filme în Spania? La mijloc de septembrie, ICR Madrid împreună cu Asociația Madrilenă a Audivizualului și Comunitatea Autonomă Madrid organizează o întâlnire între producătorii români de film cu omologi din Spania și Mexic, în cadrul „Ventana del Cine Madrileño”.

Din România participă 7 producători: Anamaria Antoci (4Proof Films), Alexandra Denisa Badea (42km Film), Iuliana Târnovețchi (Alien Film), Bogdan Crăciun (Libra Film), Liviu Săndulescu (Mandragora), Paul Negoescu (Papillon Film) și Ioana Drăghici (Home Made Film, Hi Film) și 7 proiectele cinematografice:

„Gomera”  – Corneliu Porumboiu, „At the Side of the Moon” – Tudor Giurgiu, „Never Let It Go” – Paul Negoescu, „Zavera” – Andrei Gruzsniczki, „Cărturan” – Liviu Săndulescu, „Otto Barbarul” – Ruxandra Ghițescu și „Shadow and Dream” – Hadrian Marcu.

apropierea2

Întâlnirea are scopul de a încuraja colaborarea și coproducțiile între Spania, Mexic și România (de remarcat doar 3 corespondențe în ambele tabere). În total sunt 21 de proiecte cinematografice propuse spre finanțare (7 de fiecare parte).

Aflat deja în Spania la filmări pentru cea mai recentă producție a sa, inspirată de romanul Apropierea (scris de Marin Mălaicu-Hondrari), regizorul Tudor Giurgiu va împărtăși celor prezenți din experiența sa cu producători spanioli, iar Dorina Oargă va vorbi invitaților din Spania și Mexic despre Festivalul Internațional de Film Transilvania.

OUG pe OUG se scoate – proiectul de modificare a CNC, în dezbatere publică

Onor Ministeriul Culturii pune în dezbatere publică, la sfârșit de august, proiectul de modificare a ordonanței 39/2005 privind cinematografia.

Dezbaterea vine după ce, la începutul lunii, în sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, a avut loc, în colaborare cu Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, o audiere publică pentru modificarea Ordonanței cu pricina. 

Din grupul de lucru ce a conceput principiile de la baza propunerilor pentru modificarea OUG 39/2005 fac parte Cristian Mungiu, Tudor Giurgiu, Florin Mihăilescu, Paul Negoescu, Bogdan Mustață și Oana Radu. O dezbatere preliminară a avut loc la TIFF 2016. Ce să ne mai dăm și noi cu părerea?

„Din două una – ori să se revizuiască, primim! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, și asta primim! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”.

Dar să vedem în ce constau modificările acestea pe ici, pe colo, în structura CNC; prin punctele… esențiale 🙂

  • consiliul de Administrație al CNC are atribuții crescute
  • filmele cu buget  ≤ 60.000 de euro capătă o secțiune proprie
  • creditul rambursabil devine subvenție nerambursabilă
  • se acordă facilități și pentru cel de-al doilea lungmetraj
  • concursul se desecretizează
  • Arhiva de Filme primește o cotă dublă din Fondul cinematografic
  • cinematografele pot primi fonduri pentru retehnologizare

Să nu se revizuiască 🙂 dar să se schimbe, domnule!

Salvați marele ecran orădean!

Oradea avea, cândva, opt cinematografe. Multe dintre ele s-au închis imediat după 1989. În ziua de azi avem la dispoziţie în oraş două cinema-uri de tip multiplex, care nu ne încălzesc cu nimic când vine vorba despre un program divers din punct de vedere cinematografic.

Acest articol vine ca o reacție la postarea de pe facebook a vice-primarului orădean, Mircea Mălan. În opinia vice-primarului, exprimată în ziarul eBihoreanul, acolo am putea face şi un bal anual, căci sala a fost contruită pentru astfel de baluri. Putem să facem, de asemenea, un muzeu al sălii şi Pasajului Vulturul Negru ori săli de conferinţe.

Cinema Libertatea aduna în vremurile bune peste 1000 de spectatori pe zi, iar acum i se caută o altă utilitate, dar – sală de bal? Multe dintre ornamentele arhitecturale au fost distruse, iar locul a devenit depozit pentru materiale de construcţii. Fostul cinematograf Oradea, denumit mai apoi Libertatea, s-a închis la începutul anilor 2000, după care sala principală a fost folosită ca salon de jocuri de noroc. Nu se poate ca într-un oraș de talia Oradiei să nu avem o alternativă la cinema-ul comercial!

Avem nevoie ca spațiul cinematografului Libertatea să fie folosit – în principal – pentru destinația care l-a făcut faimos de-a lungul timpului. Cinematograful rula unul din cele mai complete programe pentru spectatorii din aceea epocă, Oradea fiind un oraș monden din acest punct de vedere. În perioada interbelică se întâmpla, desigur, ca teatrul să piardă în detrimentul artelor vizuale noi, cum era filmul, dar azi cinematograful public pare complet abandonat, fără nici un semn că ar putea fi resuscitat.

Ce ne face să credem că situaţia din zilele noastre nu are șanse de rezolvare

Întâi, declaraţiile responsabililor orădeni de-a lungul timpului:

Vorbim de patrimoniu de rang A, ce ar putea fi transformat într-un complex cultural cu sală de concerte multifuncţională cu scaune mobile, pentru a putea fi organizate inclusiv baluri. Iar în pod s-ar putea amenaja o sală studio, propunea Huszar Istvan, fostul vice-primar al Oradie,i în primăvara acestui an.

„Ne dorim în special reabilitarea sălii mari a cinematografului, pe care dorim să o transformăm într-o sală care să poată fi folosită atât ca cinematograf, cât şi ca evenimente şi manifestări culturale„, preciza Anca Sas, purtătorul de cuvânt al Primăriei din Oradea.

Iată, apoi, ultimul proiect de reabilitare a unui fost cinema:

Cinema Patria a fost deschis în 1980 (652 de locuri), iar în 2004 a fost închis și transformat în discotecă. Anul trecut a început reabilitarea, iar în cadrul lucrărilor se urmărea demolarea interiorului clădirii și reconstruirea. Am auzit că în locul cinematografului se va deschide un magazin. Mai multe informaţii nu am în acest moment.

cinema patria oradea

Există și un posibil conflict de interese:

Probabil că multiplexurile Cortina şi Palace vor avea un cuvânt de spus când va veni vorba despre apariţia unui cinematograf ca Libertatea pe piaţa cinematografică orădeană.

Sper ca inițiativa mea de a atrage atenția asupra urmărilor acestei decizii populiste să fie preluată de întreaga comunitate cinefilă. Am văzut o mișcare la nivel național din partea cineaștilor români, în special Tudor Giurgiu și AFPR (asociația organizatoare a TIFF) care au lansat de multă vreme Salvați Marele Ecran.

În anul 2014 au declarat că au în vedere o strângere de fonduri în vederea reabilitării cinematografului Libertatea, din spusele consilierei primarului Bolojan: Domnul Tudor Giurgiu a ales cinematograful din Pasajul Vulturul Negru, mai exact sala mică, drept proiect pilot al campaniei „Salvaţi marele ecran!”, în cadrul căruia se va încerca strângerea de fonduri pentru digitalizarea sălii şi dotarea cu tehnică potrivită pentru proiecţie.

salvati marele ecran

Din presa cinefilă 1-15 iunie

Un eveniment în curs, având ca temă filmul românesc, are loc la Londra între 6 și 28 iunie: o retrospectivă de mari dimensiuni, cu ambiții exhaustive, a „Noului cinema românesc”, organizată de British Film Institute și ICR Londra. Pe lângă cele 25 de proiecții de film au loc o serie de întâlniri la care participă Anamaria Marinca, Andrei Gorzo, Anca Damian, Tudor Giurgiu și Radu Muntean (deși anunțat, Cristi Puiu n-a mai reușit să ajungă la evenimentul dedicat filmografiei sale), curator: Andrew Geoff de la „Sight and Sound”. Mai multe detalii despre evenimentele care au loc, aici.

Ultimul număr al revistei „Film” (editată de UCIN) dedică cea mai mare parte a paginilor sale participării românești la Festivalul de la Cannes. Ediției 2016 i se dedică dosarul „Les Films de Bucarest à Cannes”, care include un istoric al participărilor la prestigiosul festival și comentarii dedicate în principal filmelor românești selectate în competiția principală („Bacalaureat” de Cristian Mungiu și Sieranevada de Cristi Puiu) și în secțiunea „Un Certain Regard” (Câini de Bogdan Mirică). 

filmNumărul acordă pagini importante și altor competiții cinematografice internaționale cum sunt: Festivalul de la Bari, Festivalul de la Toulouse, Festivalul NexT, Festivalul internațional al Filmului Experimental de la București, Festivalul film documentar One World Romania, Cinepolitica sau Festivalul Filmului European. Un alt dosar al numărului 2/2016 al revistei este dedicat reprezentării cinematografice a regalităţii în România, filmografiei (nu prea bogate) a portretelor capetelor încoronate, abordate de cele mai multe ori din perspective marcate ideologic. Mai multe detalii pe pagina revistei.

Din presa cinefilă – mai 2016

Pentru că ar fi cazul să mai aruncăm câte o privire și pe ce publică alții, înainte să ne lansăm propriul proiect publicistic, încep azi o rubrică pentru care rog cititorii să-mi semnaleze publicațiile on-line sau tipărite pe care le consideră relevante sau în care apar rubrici cinefile interesante. În primele articole am să fac probabil o retrospectivă lunară, urmând să intru treptat în actualitate – până să mă apropii de o rubrică săptămânală:

  • revista „Steaua” editată de Uniunea scriitorilor din Cluj, publică în preajma TIFF-ului dezbaterea: Filmul românesc, încotro?, o temă fertilă sub care publică opinii conferențiarul universitar dr. Doru Pop (membru UCIN), sub titlul Eșecul celui de-al doilea val, criticul Angelo Mitchievici, cu întrebarea NCR – va urma? urmați (sic!) de Radu Toderici cu Indie și Ion Indolean – în ediția tipărită.
  • ziarulMetropolis.ro, reprezentat la TIFF-ul clujean de Ionuț Mareș, care a reușit un interviu cu Sharunas Bartas, publică informații despre retrospectiva TIFF București, unde puteți vedea o selecție a unora din cele mai importante filme ale acestei ediții.
  • pe Agenda LiterNet apare în lunile martie-aprilie+mai o interesantă serie despre Discordia (filmul lui Ion Indolean premiat pentru debut în secțiunea Zilele Filmului Românesc de la TIFF), scene dintr-o producție, jurnal publicat de tânărul regizor și critic de film împreună cu Mădălina Pojoga, din echipa filmului.
  • TIFF-ul clujean anunță record peste record, aici: peste 79.000 de spectatori plătitori; ediție la care au avut loc și două lansări de carte în colecția TIFF Cinefil, cronici de film publicate de Lucian Maier și Radu-Ilarion Munteanu
  • București NonStop, filmul lui Dan Chișu – câștigător al marelui premiu și Trofeu al UCIN; mai multe detalii aici.