Arhive pe etichete: Dragoș Bucur

The new Kid in Town – with Dogs

Ați ghicit, este regizorul singurului lungmetraj românesc din Competiția de la TIFF, Bogdan Mirică. Dacă acum cinci ani lua premiul Zilelor filmului românesc cu scurtmetrajul Bora Bora, azi vine de la Cannes direct în competiția principală, și are mari șanse s-o câștige.

Asta pentru că filmul său ne conduce cu mână foarte sigură într-un gen mai puțin explorat de Noul val al cinematografiei noastre – un val dezis, de fapt, de filmul de gen. Lui Bogdan Mirică îi plac animalele: după ce un corb (sau o cioară) provoca un mic dezastru în Bora Bora (dar numai la-nceput și la sfârșit), aici un câine latră tot filmul. M-am întrebat la finalul său de ce i-o fi zis Câini, la plural, dar mi-am amintit că-l cheamă Poliția. Pe câine – așa că se explică.

La fel ca și-n scurt-metrajul său de autor, și aici acțiunea se desfășoară tot la țară, de data asta fiind vorba de un sat din Dobrogea, la granița cu Ucraina. Polițiștii sunt și ei prezenți, oferind câteva scene antologice. Distribuția este de excepție, replicile vin calm (unul mocnit), sunetul are un rol important (ca și liniștea) iar povestea curge firesc: deși ai toate indiciile că se va termina prost, nu plictisește și te ține atent, ca apoi să te facă de-a dreptul curios.

Deși filmul este despre violență, dozajul acesteia este atent livrat: întâi o apariție și o dispariție, apoi o vânătoare, o luptă între băieți în timpul căreia apar amenințări voalate, pentru ca la final totul să răbufnească, făcându-te aproape să răsufli ușurat de așteptare. Un rezultat neașteptat pe care-l smulge de la public acest *thriller (anti-)polițist cu accente western!

*Dacă etichetam Un etaj mai jos drept film anti-polițist, după vizionarea Câinilor trebuie să-i retrag eticheta, redenumindu-l (anti-)thriller. Dogs e thriller-ul. Și nu știu care este mai anti-polițist!

9/12 sau ce oferă TIFF, la ediție aniversară

TIFF Cluj, la ediția 2016 – aniversară sau dacă vreți, semi-rotundă (a XV-a), propune în competiție 12 filme de lungmetraj din care 9 sunt ale unor regizori debutanți. Pentru noi prezintă interes Câini al lui Bogdan Mirică, film ce va fi debuta în secțiunea Un Certain Regard la Cannes și apoi la Cluj, în premieră națională.

Oficial, filmul este încadrat în genul thriller (selecționerul Mihai Chirilov denumindu-l anti-western) cu Dragoș Bucur, Vlad Ivanov și Gheorghe Visu (cover-photo Iulia Weiss) în rolurile principale.

Vom putea urmări traseul lui Roman, un tânăr care ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. Între 2 și 4 iunie TIFF propune Zilele Filmului Românesc, perioadă în care vor rula 28 de producții autohtone, din care 6 se vor lansa în premieră, aici:

The Way Back (2010)

Un film în regia lui Peter Weir, cu un scenariu adaptat de Keith Clarke după romanul lui Slavomir Rawicz din 1956, în care apar și actorii români Dragoș Bucur și Alexandru Potocean, alături de mai-celebrii Ed Harris, Collin Farrell, Saoirse Ronan sau Jim Sturgess.

Dragoș Bucur primește un rol relevant, jucându-l pe contabilul sârb Zoran, în vreme ce Alexandru Potocean a fost considerat potrivit pentru interpretarea artistului polonez Tomasz. Filmul a prins o nominalizare la Oscar în 2011 și alte câteva premii pentru jurnalul evadării la pas, prin India, din Gulag-ul siberian.

Nu toți ungurii îs negri, da’ am văzut unul printre ei

Mi-am amintit azi de Mirage văzut la Tiff #14 și senzația delicioasă ca-ntr-un film unguresc, cu acțiunea la țară (o fermă care semăna cu cele de la bunicii din Sătmar), să vezi un fotbalist negru (jucat de actorul ivorian Isaach de Bankolé) și români care se împușcă între ei.

mirage2Exact ce-ți poți dori de la un film, impresia că ești într-o altă lume, senzația amestecată de concret (satul, ferma, liniștea) și ireal pe care o dă eclecticul amestec de personaje. Nu o să fac un spoiler, zic doar că e vorba de sclavie modernă: Răzvan Vasilescu al nostru îl ia sclav pe plantația lui pe ivorian, care cică jucase la filmări (prin Slovacia) foarte multe scene fotbalistice, tăiate la montaj.  Mai apare și Dragoș Bucur, un actor român care, nu știu, s-o fi scumpit după aparițiile în filme străine, de nu-l mai văd? Mă rog, bine că joacă într-un puszta-western!

Într-un interviu pentru aperiTIFF, Isaach de Bankolé povestește că l-a cunoscut pe regizorul Szabolcs Hajdu la New York, că au petrecut câteva zile prin Harlem și apoi a primit scenariul. Atunci a aflat și anecdota prin care a ajuns să i se propună rolul: în scenariul din maghiară personajul era de fapt un alb. Traducătorul făcuse o greșeală, scriind personajul negru – știam eu că ungurii nu-s buni la limbi străine! Iar Szabolcs ar fi zis: asta e, hai să-l facem negru!  Ca treaba să fie mișto, ivorianul ajunge și producător executiv. Cum așa?

Păi simplu, zice Isaach de Bankolé, n-aveau bani.

Adevărul e că toate ideile geniale sunt simple! De luat în seamă și de regizorii români, să nu se mai complice cu CNC-ul 🙂