Arhive pe etichete: Charlotte Rampling

The Wings of the Dove, 1997

The Wings of the Dove 1997,  tradus la noi  ,,Pasiune înșelătoare ” este un film adaptat după romanul  cu același  nume  al  scriitorului  Henry James.

pasi 

Tradus mot à  mot  ,, Aripile porumbiței” cartea  este centrată pe Millie ,  fata bolnavă incurabil, aflată pe moarte care își dorește mult să trăiască și să iubească. În  film  rolul cheie îl deține Kate Croy, o tânără aristocrată a cărei familie este ruinată financiar. Ea locuiește în (puțin spus) conacul unei mătuși, preocupată să-i asigure nepoatei un viitor liniștit printr-o căsătorie cu un om bogat. Dar Kate este îndrăgostită de Merton Densher,  un jurnalist sărac. La o petrecere Kate o cunoaște pe Millie Theale, o tânără și foarte bogată americancă . Află curând că aceasta suferă de o boală gravă și atunci  îi încolțește în minte un plan perfid  și nesănătos să-l arunce pe Merton în brațele frumoasei americance, aparent atât de fragile,  naive și evident lovite de ,, un coup de foudre” pentru acest Merton, stilat si cu privire romantică ca mai apoi , după moartea lui Millie să nu mai existe nici un obstacol pentru Kate ca să obțină atât …capra cât și varza😈.

Această prezentare necesită JavaScript.

Când la sugestia lui Kate, Millie și însoțitoarea ei pleacă la Veneția pentru a se relaxa, Kate se oferă să le țină companie împreună cu Merton,  pe care, mai apoi părăsește proforma.  Un târg tacit cu avantaje de ambele părți  poate prinde viață în romantica Veneție: clipe de iubire pentru Millie,  bani pentru Merton ( y compris și Kate).  Va fi Merton insensibil la generozitatea și delicatețea lui Millie,  de fapt o  victimă consimțătoare ;  vor putea iubiții complota nestingheriți de vocea conștiinței?  Va putea Kate  sta liniștită că iubirea solidă pe care i-o oferise cinstitul și corectul Merton e de nezdruncinat?  Rămâne de văzut : deznodământul va face dreptate ?

Filmul are o linie narativă simplă spre deosebire de carte pe care am citit-o demult și mi s-a părut pe-atunci prea savantă și greoaie.  Filmul ne sugerează mai multe  teme  despre prietenie , devotament, presiunile convențiilor sociale în care impactul banilor se dovedește  pentru a nu știu câtă oară  ,,ochiul diavoluluil”  care pervertește relațiile între oameni.

Helena Bonham Carter a fost mereu (mai ales când era tânără) foarte bună în rolurile de femeie periculoasă cu înfățișarea ei de ingenuă fragilă, micuță și cu trăsături delicate.

45 Years (2015)

45 de ani intra anul trecut în selecția oficială a 3 mari festivaluri: Sundance, Toronto și Berlin (unde actorii principali au luat Urșii de argint), fiind nominalizat și la Oscarul pentru cel mai bun rol feminin pentru prestația Charlottei Rampling în rolul Kate.

Ceva mai devreme, Cătălin Pavel arăta ce nu este acest film. Am să încerc să spun ce am văzut eu că este – dincolo de reorganizarea afectivă a trecutului. Cred că povestea adaptată de Andrew Haigh nu s-a mai făcut, nu cu personaje de vârsta a III-a având probleme de cuplu specifice vârstei a II-a. M-a interesat în special prăbușirea măștii purtate de personajul feminin sub cuvintele personajului masculin Geoff (Catya mea, sper că nu vrei să ne apucăm iar de fumat/ nu, nu am să mă apuc de fumat).

Luni și marți dimineață, Kate are același ritual, doar lumina din ce în ce mai caldă contrastează cu răceala crescândă din cuplul de englezi formaliști. Apoi, cu trecerea zilelor (narațiunea prinde cinci zile dinaintea aniversării a 45 de ani de căsătorie), întreg filmul curge din perspectiva ei: vedem doar ce vede Kate, cum privirile mămoase aruncate asupra soțului se ascut, ascultăm ce-i spune lui Kate despre bărbați Lena (Geraldine James), prietena ei: Ei cedează mereu primii.

Chiar dacă mesajul din trecut ce determină intriga filmului dezvăluie o traumă a lui Geoff  (Tom Courtenay),  întrebările pe care ni le punem legat de aceasta sunt întrebările lui Kate: Cum era ea, blondă? Amintirile sunt ceea ce contează, nu-i așa? în vreme ce Geoff spune totul și de fapt, nimic.