Columbia are o suprafață aproape de două ori mai mare ca a Franței, populația cu aproximativ 18 milioane mai puțin decât Franța. Această țară sud-americană este o țară a contradicțiilor, măcinată și în prezent de lupte interne între grupări paramilitare, cu orașe având cele mai poetice nume din lume (Bogota-2600 m mai aproape de stele, Cali – Sucursala cerurilor) cu minunate vestigii culturale precolumbiene, o patrie iubită de celebrii ei scriitori Gabriel García Márquez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, Germán Castro Caycedo , cel mai bine vândut autor după Márquez .
Cu un trecut foarte violent, mai ales prin lupte civile, între 1948-1960, numită perioada ,,La Violencia ” a dus la moartea a aproape 300 000 de columbieni. Armata Națională columbiană , insurgenții de stânga (FARC, ELN) și paramilitarii sunt angajați în cel mai lung conflict armat de pe continent, întreținuț de traficul cu narcotice care a atins apogeul în anii 1980. În acest context nu e de mirare că traficul cu droguri, la început semi-ilicit a luat amploare încât Columbia să devină un regat al narcoticelor, care a mers mână în mână cu ridicarea baronilor locali și pauperizarea cea mai adâncă a ,,restului” populației.
Cel mai renumit, dar și cel mai bogat traficant de droguri din istorie a rămas Pablo Escobar despre care s-a scris mult , s-au făcut seriale, s-au turnat filme. Regizorul Fernando León de Aranoa a realizat în 2017 filmul ,, Loving Pablo„, inspirat din cartea ,, Loving Pablo, Hating Escobar „a jurnalistei și prezentatoarei TV Virginia Vallejo, una din nenumăratele amante ale traficantului care susține că Escobar ar fi învestit-o cu titlul de „biograf ”al său. Filmul este o adaptare liberă a …autobiografiei (este prezentat din punctul de vedere al autoarei, implicate în acest story) . Producția a fost lansată în 2018, în cadrul Festivalului de la Veneția.
Distribuția , în rolurile principale a cuplului Javier Bardem și Penelope Cruz mi se pare destul de hazardată, în sensul că s-a pus accent pe o oarecare asemănare fizică a lui Bardem cu Escobar. Deși rolul a fost interpretat ad litteram cu un traficant carismatic, iubit de copiii din cartier, adorat de familie, de nerefuzat, nu doar de puștoaicele din cartier , dar chiar stârnind dorințe
unor femei mature și rafinate, nu e deloc vina talentatului actor cât a machiorilor care l-au făcut foarte urât și fioros. Escobar avea o figură mai înșelătoare când era bine dispus. Desigur, în realitate și Escobar se desfigura la mânie și se comporta cu cruzime și nemilos . Penelope Cruz nu seamănă deloc cu adevărata Virginia Vallejo, o femeie frumoasă , cu stil , care a învârtit pe degete câțiva bărbați celebri, fără a părea vulgară. Cruz s-a străduit să-și de-a aere de mondenă, devenind de o frivolitate cam greu digerabilă. Cuplul Bardem-Cruz cred că se potrivește de minune în realitate, dar, uneori, viața bate ficțiunea.
Foarte bine prezentat orașul Medellín (La ciudad de la eterna primavera – Orașul eternei primăveri) un nume predestinat paradisului… artificial , devenit cel mai puternic cartel al drogurilor din America, în care regele cocainei construia case pentru sărăcime, pe ai cărei copii îi recruta la adolescență în trupele ,,sicario” de motocicliști care comiteau asasinate rapide , la comandă. Peisajul columbian de o fascinantă frumusețe și varietate servește drept fundal atât pentru clipe de fericire, inocență, pic-nic-uri , iubiri înflăcărate sau violente , dar și pentru o faună ,,umană” de toate soiurile, care viermuiește , cu mic , cu mare, în afaceri murdare.
Această saga destul de cuprinzătoare este ritmată spre sfârșit, când se ajunge la paroxismul acțiunilor criminale și al comportamentelor sângeroase, în ciuda voice-off care ne explică ceea ce vedem. Sau, tocmai astfel ne ține în priză.
Morala: de priceput că nu se poate trăi nepedepsit în preajma celui mai periculos om din lume…
Chiar și azi, după decapitarea structurilor criminale clădite pe vremea lui Escobar, rețelele de stupefiante funcționează de zor și polarizarea societății în Columbia este asemănătoare cu aceea din Haiti și Honduras.
Filme care merită văzute 