Regizoarea Mészáros Márta a permis ca pe parcursul carierei sale literare și cinematografice complexe și angajate să intrăm într-un mod intim și profund în frământările politice și sociale ale societății maghiare. În ultimul său film ,, Aurora Borealis – Északi fény ” ea abordează prin intermediul vieții unei femei ,rănile ireparabile cauzate de război, într-o Europa fărâmițată. De altfel sunt temele care au preocupat-o de-a lungul întregii cariere: condiția femeii în societate, explorarea originilor și a trecutului și efectele regimului stalinist asupra indivizilor .
Regizoarea Mészáros Márta afirmă că filmul este inspirat din interviuri cu victime / martori , a unor fapte abominabile săvârșite în epoca stalinistă- în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în perioada postbelică din anii`50 – dar și din experiențele traumatizante din propria-i tinerețe. Mă întrebam de ce familia regizoarei a plecat în 1935-1946 din Ungaria în URSS. Tatăl ei fiind un sculptor foarte talentat, nu s-a simțit destul de apreciat în Occident? Și așa a plecat cu familia direct în … ,, gura leului.” Stalin se debarasa rapid de admiratorii săi din străinătate, considerând că au ales să vină în URSS ca spioni și fără explicații îi aresta și îi întemnița /executa fără a stârni vâlvă. Tatăl, Mészáros László este considerat mort din 1945 (la vârsta de 40 de ani) dar e posibil să fi fost executat mult mai devreme, poate imediat după arestarea în 1938. Familia a revenit în Ungaria în 1946 (?)
Dacă a dorit să pună cărțile pe masă, regizoarea nu ar fi trebuit să înceapă, într-un jurnal / interviu, cu saga propriei familii ? Pentru că în timpul revoluției maghiare din 1956 își lua diploma de regizor în Moscova?
Nu m-ar fi interesat trecutul ei dacă nu ar fi venit la vârsta de 86 de ani cu un film confesie, în care așteptăm , vorba ungurului ,,să toarne apă curată în pahar”!
Mai mult decât cercetarea secretelor din trecutul lui Pogány Mária important este că s-au spus lucrurile trecute sub tăcere atâtea decenii : cum întâmplări istorice care au avut efect asupra întregii societăți au obligat pe mulți indivizi să ia hotărâri morale traumatizante care au influențat adânc destine, relații interumane. Astfel de pete negre din istorie au fost și violurile săvârșite de armata sovietică,, eliberatoare” . Mesajul filmului este universal : doar studiind trecutul, punându-l pe tapet cu cele mai dureroase și rușinoase episoade, confruntându-ne cu prejudecățile semenilor noștri, iertând si iertându-ne, ne eliberează de povara minciunii ,a falsității și doar așa putem spera la un nou început în care să ne construim pas cu pas o viață normală, fără coșmaruri.
Scenariul filmului , scris de Márta Mészáros, Éva Pataki și Zoltán Jancsó o are în centru pe Olga care află că trecutul familiei sale ascunde minciuni și secrete pe care vrea neapărat să le elucideze pentru a fi capabilă să-și facă ordine în viață .
Filmul face autopsia relațiilor mamă-fiică, a crizei identitare, a dilemei de a ține secret fapte grave sau a le confesa cu întârziere , după ce viața în neadevăr a marcat deja destinul.
Din păcate filmul este împânzit de clișee care reflectă prea puțin generoasa viziune a realizatorilor:
– filmul are probleme de ritm și de dramaturgie, unele scene sunt prea lungi și/sau prea insignifiante și superflue(cum și-a schimbat caracterul fostul soț a lui Olga ,rol care dacă ar fi scos nici nu prea ar conta;
– nu creează suficientă tensiune,deși material narativ este;
– alternarea scenelor din prezent cu cele din trecut îmi pare stângace
Sinopsis
Olga, fiica lui Pogány Mária și-a dat seama în ultimul timp că ceva nu este în ordine legat de de viața ei,după ce îi trec prin mână fotografii vechi făcute după al doilea Război Mondial, apoi, scrisori, desene. Dacă nu e adevărat că e fiica austriacului despre care a crezut toată viața că este tatăl ei ,oare ce mai ascunde Mária? Mama ei este foarte bătrână și bolnavă și Olga nu vrea să rămână cu atâtea semne de întrebare despre identitatea ei încât o descoase cu insistență pe mama sa .
Acțiunea filmului se desfășoară alternativ în două perioade, prezentul cu cercetările Olgăi și trecutul, cu tinerețea ,viața mamei sale, Maria în anii postbelici.
Un film despre acele minciuni mai mari sau mai mici care apar probabil în fiecare familie; importantă este granița unde acele adevăruri nu trebuie neapărat aduse la lumină , pentru a putea trăi o viață …normală și acele adevăruri care trebuie dezvăluite pentru ca minciunile să nu ne otrăvească existența. Este, metaforic ,,efectul fluturelui „,câte vieți datorită unor condiții inițiale au marcat destinul unor oameni în întreaga lume și cum a schimbat total și profund identitatea unora , încât ar părea că nu se mai pot schimba. Olga este foarte reținută,probabil destinul ei a fost pecetluit de un trecut încă neelucidat,care o face să simtă că ceva nu este în ordine,să simtă obstacolde netrecut în a avea încredere în ceilalți,e închistată ,încordată,nu simte acea adiere a libertății care ne insuflă încrederea în noi și în ceilalți.Da,chiar și față de mama ei.De aceea și relația cu Antonio , soțul ei , un tip relaxat, cu temperament meridional nu a fost de durată .
Olga (Tóth Ildikó) Mária, bătrână (Törőcsik Mari)/Mária, tânără, Törőcsik Franciska .